Sirop de macese

Fructele de maces,materie prima care sta la baza prepararii siropului,contin vitamina C,B-caroten sau provitamina A,vitamina P,zaharuri,acizi citrici si malici.
Prin aceste substante chimice,siropul de macese contribuie la reglarea proceselor vitale in organismul omului.Astfel,prin vitamina C ajuta la consolidarea legaturilor intre celule,evitand producerea hemoragiilor,consolideaza sistemul osos prin fixarea calciului din alimente,sporeste rezistenta organismului in bolile infectioase.
In astenie(oboseala)produce o stare de invorare,in anemii mareste cantitatea de globule rosii,ajuta la formarea dentitiei la copii si la evitarea cariilor dentare.Vitamina P contribuie la mentinerea permeabilitatii normale a vaselor de sange.Ea este un activant al vitaminei C,necesara functionarii normale a circulatiei sangelui.
Cercetarile recente au aratat ca preparatele din macese sunt recomandate si in boli de ficat.
Siropul de foloseste de obicei cu apa,sifon sau apa minerala si in diferite preparate alimentare.

Pentru afectiuni ale pielii

Ceai depurativ:
Ingrediente:flori de soc;cicoare;papadie;trei-frati-patati.


In afectiunile pielii,mainfestate prin aparitia de cosuri,furuncule sau eczeme,se recomanda ceaiul,se recomanda ceaiului depurativ,care are rolul de a produce o activare a circulatiei sangelui.
Plantele ce intra in componenta acestui ceai au proprietatea de a elimina toxinele din corp,formate la nivelul ficatului si rinichilor.Cicoarea si papadia maresc secretia bilei,contribuind astfel la normalizarea digestiei.Trei-frati-patati,prin compozitia lor chimica,au o puternica actiune depurativa.Florile de soc maresc transpiratia si activeaza diureza,ajutand la eliminarea toxinelor din corp.
O cura cu acest ceai se recomanda si persoanelor care sufera de obezitate.
Se beau doua-trei ceaiuri pe zi.


Aromatizant pentru bai:
Ingrediente:flori de galbenele;flori de levantica;flori de sulfina;muguri de pin;muguri de plop;rizomi de stanjenel;busuiocul-cerbilor;sovarv.


Plantele care intra in formula  aromatizantului au ca principiu de baza uleiul volatil.
Pe langa actiunea aromatizanta,sulfina,levantica,busuiocul-cerbilor,sovarvul,stanjenelul,mugurii de pin si plop mai au proprietati antiseptice si bactericide,diminuand flora microbiana ce intretine unele rani purulente.Florile de galbenele au actiune cicatrizanta  si calmanta.Mugurii  de plop si cei de pin,prin rasinile ce le contin,se folosesc ca antiseptic,astrigent in hemoroizi,rani dureroase,ulceratii si diferite boli ale pielii.
Baile cu acest aromatizant,pe langa actiunea de a crea corpului o stare de liniste,prin activarea circulatiei sangelui,pot combate si vindeca anumite afectiuni ale pielii.

Pentru afectiuni ale cailor biliare

Ceai Hepatic:
Ingrediente:coaja de crusin;flori de coada-soricelului;frunze de menta;fructe de maces;matase de porumb;radacina de papadie;turtita-mare;rostopasca;volbura;sunatoare.


Printre functiile pe care le are ficatul este si aceea de a inlesni eliminarea fierei(secretia biliara),usurand astfel digestia grasimilor.Inflamarea vezicei biliare da nastere la o serie de perturbari in organism,printre care si formarea de calcului(pietre)care duc la boala numita litiaza biliara.In acest caz,ficatul se mareste si devine dureros.
In boli de ficat,pe langa regimul si tratamentul indicat de medic,se recomanda sa se bea ceai hepatic.Ceaiul acesta are proprietatea de a mari secretia bilei,usurand si micsorand volumul ficatului,de a calma durerile etc.Coada-soricelului,datorita uleiului volatil,actioneaza ca bactericid si antiinflamator,iar principiul amar din aceasta planta stimuleaza secretia vezicei biliare si a sucurilor gastrice.In acelasi timp,calmeaza spasmele care provoaca durerea.Sunatoarea are actiune antiseptica si descongestiva.Fructele de maces si matasea de porumb,pe langa activarea secretiei bilei,maresc diureza,eliminand toxinele formate la nivelul ficatului.Turtita-mare si papadia completeaza actiunea celorlalte plante,favorizand eliminarea secretiei biliare.Coaja de crusin si volbura maresc contractia muschior stomacului si ai intestinelor,provocand o usoara purgatie care duce la diminuarea volumului ficatului,prin excitarea bilei.Menta si rostopasca,prin proprietatile lor antiseptice si antispasmodice,reduc inflamatiile si calmeaza colicile hepatice.
Se beau doua-trei ceaiuri calde pe zi,dintre care unul dimineata pe stomacul gol.

Pentru afectiuni ale aparatului uro-genital

Ceai diuretic:
Ingradiente: 1-flori de albastrele;frunze de mesteacan;frunze de merisor;matase de porumb;radacina de osul-iepurelui;rizomi de pir;seminte de macese;coada-calului.
 2-zamosita;codite de cirese;matase de porumb;coada-calului;coada-soricelului.


Rinichiul are rolul de a curata sangele de toate resturile nefolositoare sau toxice organismului.Eliminarea lor se face prin urina.Imbolnavirea rinichilor duce la alterarea functiilor intregului organism.
Ceaiul diuretic,prin compozitia sa,vine sa completeze tratamentul medical.Astfel,frunzele de merisor,datorita unui principiu activ,arbutina,au o actiune antiseptica,oprind dezvoltarea microbilor care dau denomene de cistita.Frunzele de mesteacan si coada-calului,prin uleiul volatil si saponine,excita epiteliul renal,marind cantitatea de urina in 24 de ore.
Rizomul de pir este un bun diuretic,datorita zaharurilor,sarurilor de potasiu si saponinei.Celelalte plante,ca matasea de porumb,florile de albastrele si semintele de macese,completeaza actiunea diuretica a ceaiului.
Formula 2 preia o parte din plantele primei formule si le completeaza cu iarba de zamosita la care cercetarile mai noi au demonstrat o actiune net diuretica si calmanta.Coditele de cirese maresc diureza,iar coada-soricelului,prin bogatia sa in azulen,imprima ceaiului proprietati puternic antiseptice.
Cu aceste ceaiuri se face o cura mai indelungata alternand ambele formule.Se beau doua-trei ceaiuri caldute pe zi.

Pentru afectiuni ale aparatului endocrino-vegetativ

Ceai dietetic:
Ingrediente:frunze de afin;frunze de dud;frunze de nuc;teci de fasole;menta;papadie.


Diabetul zaharat este o boala care se datoreaza fie unei supraalimentatii indelungate cu hidrocarbonate(dulciuri,fainoase),fie ereditatii,fie unei boli grave sau unor tulburari digestive completate cu o insuficienta renala functionala,cu o permeabilitate crescuta pentru zahar.
Ceaiul dietetic completeaza tratamentul si regimul indicat de medic.Prin cura facuta cu acest ceai,se urmareste o ameliorare a schimburilor nutritive,disparitia zaharului din urina si revenirea la normal a functiunii pancreasului.
Frunzele de afin,dud,nuc si tecile de fasole ce intra in compozitia acestui ceai fac sa scada zaharul din sange,influentand favorabil diabetul zaharat.Menta si papadia maresc secretia bilei,care contribuie la activarea digestiei si reglarea schimburilor nutritive.
Se beau doua-trei ceaiuri pe zi,indulcite cu zaharina.

Pentru afectiuni ale articulatiilor

Ceai antireumatic:
Ingrediente:frunze de frasin;frunze de mesteacan;flori de soc;frunze de ienupar;teci de fasole;coaja de salcie;coada-calului.


Reumatismul este o boala care afecteaza incheieturille si uneori musculatura corpului,manifestandu-se prin dureri mari.Consultarea medicului este absolut necesara pentru a stabilii cauzele cre provoaca reumatismul si tratamentul necesar.
Plantele medicinale isi spun si ele cuvantul in completarea tratamentului indicat de medic.Prin diureza pe care o produc,frunzele de mesteacan,fructele de ienupar,coada-calului.tecile de fasole fac sa elimine o parte din toxinele ce intretin focarele reumatismului.Florile de soc,prin efectul lor sudorific,completeaza actiunea de dezintoxicare a corpului.Coaja de salcie,datorita derivatilor salicilici pe care-i contine,diminueaza febra si are o actiune antinevralgica.
Se recomanda a se bea trei ceaiuri calde pe zi.

Pentru afectiuni ale sistemului nervos

Ceai calmant:
Ingrediente:conuri de hamei;flori de tei;fructe de paducel;radacina de odolean;talpa-gastei.


Tulburarile nervoase se datoreaza in general surmenajului,emotiilor puternice si repetate etc.
Printr-o viata ordonata,aceste stario pot si inlaturate.Un ceai calmant va contribui la crearea unei stari de liniste.
Plantele medicinale ca odleanul si talpa-gastei aduc o echilibrare si calmare a sistemului nervos.Fructele de paducel completeaza actiunea celorlalte plante,regland bataile inimii.Florile de tei si conurile de hamei intragesc actiunea terapeutica a celorlalte plante,producand o stare de liniste a intregului organism.
La nevoie,se bea o ceasca cu ceai cald.




Ceai sedativ:
Ingrediente:valeriana;flori de tei;radacina de odolean;capsule de mac;conuri de hamei;sovarv;talpa-gastei.


Uneori,starile nervoase sunt insotite de insomnii.Contra acestor insomnii se recomanda ceaiul sedativ,care datorita principiilor active din radacina de valeriana,talpa-gastei,florile de tei si conurile de mac,care au o actiune hipnotica,aduce un somn linistitor.
Uleiurile volatile din florile de tei,sovarv si valeriana imprima ceaiului insusi antiseptice,micsoreaza excitabilitatea centrilor nervosi,favorizand aparitia somnului.
Se recomanda ca ceaiul sa se bea seara la culcare.

Pentru afectiuni ale aparatului circular

Ceai impotriva tulburarilor cardiace:
Ingrediente:flori de tei;frunze si flori de 
paducel;radacina de odolean;talpa-gastei;menta.


Inima este organul central care alimenteaza cu sange 
corpul omenesc si animal.Ea este in directa legatura 
cu intreg sistemul nervos.Supararile si emotiile 
provoaca o accelerare a pulsatiilor inimii si o 
crestere a presiunii sangelui.Repetarea lor duce la 
slabirea inimii,palpitatii,stari de oboseala,paloare etc.
Pentru completarea tratamentului prescris de 
medic,se recomanda un ceai in compozitia caruia intra plantele 
medicinale ca: paducelul,talpa-gastei,odoleanul,care datorita 
compozitiei lor chimice au insusirea de a regla 
circulatia sangelui si calma starile de surescitare nervoasa.
Menta si florile de tei,pe langa actiunea lor antiseptica,ajuta la c
almarea spasmului muschiului cardiac si dau gust placut ceaiului.
Ceaiul se bea ori de cate ori se simte nevoia,mai ales seara la culcare.

Pentru afectiuni ale aparatului digestiv

Ceai anticolitic:
Ingrediente:flori de 
coada-soricelului;flori de 
musetel;frunze de roiniya;frunze de 
menta;sunatoare;talpa-gastei;capsule de 
mac;fenicul.


Inflamatia intestinului gros formeaza 
boala numita colita,care de cele mai 
multe ori este insotita si de o 
inflamatie a mucoasei intestinului 
subtire,boala numita enterita.Asocierea 
celor doua afectiuni poarta numele de 
enterocolta.
Pelanga tratamentul si regimul alimentar 
prescris de medic,plantele medicinale ce 
intra in formula acestui ceai au 
proprietati 
antiseptice,calmante,cicatrizante si 
carminative.
Florile de musetel si 
coada-soricelului,prin uleiul volatil 
bogat in azulen,au actiune 
bactericida,antiseptica si descongestiva 
asupra mucoasei stomacale si 
intestinale.Sunatoarea completeaza 
actiunea antiseptica si cicatrizanta,iar 
prin taninul ce-l contine ajuta in 
colotele manifestate prin diaree.
Frunzele de roinita si menta cu insusiri 
antivomitive si calmante completeaza 
actiunea antispasmodic si sedativa a 
capsulelor de mac,precum si a plantei 
talpa-gastei.
Fructele de fenicul prin proprietetile 
lor carminative ajuta la eliminarea 
gazelor ce se formeaza in procesul de 
fermentatie al colitelor.
Se recomanda a se bea 3 ceaiuri pe zi.In 
colitele insotite de diaree,ceaiul se va 
indulci cu zaharina sau se va bea 
neindulcit.


Ceai gastric:
Ingrediente: 1-flori de coada 
soricelului;flori de galbenele;flori de 
musetel;radacina de 
odolean;menta;papadie.
 2-flori de galbenele;sunatoare;coada-soricelului;
troscot;tintaura;anason;coriandru.
In bolile de stomac manifestate prin 
balonari si aciditate crescuta,in ulcer 
stomacal si duodenal,in colitele de 

fermentatie,ceaiurile gastrice aduc un 

ajutor pretios completand tratamentul 
indicat de medic.
In acest scop,s-au pus la dispozitia 
bolnavilor de stomac doua ceaiuri,in 
formula carora intra plante cu 
propietati antiseptice,usor 
astrigente,cicatrizante si calmante ale 
durerilor.
Florile de galbenele au rolul de a 
vindeca ulceratiile produse pe mucoase 
si de a distruge anumiti 
microboi.Datorita acestei 
proprietati,ele micsoreaza inflamatiile 
si se inlesnesc procesu de crestere a 
tesuturilor.Sunatoarea calmeaza 
durerile,opreste  diareea,stimuleaza 
digestia.Este un bun dezinfectant in 
colitele invechite si 
cronice.Coada-soricelului si 
musetelul,pe langa o puternica actiune 
antiseptice,linistesc durerile si ajuta 
la eliminarea gazelor care dau stari de 
balonare stomacului.O actiune 
asemanatoare au anasonul si 
coriandrul.Troscotul este un bun 
astringent,iar impreuna cu tintaura 
ajuta la marirea poftei de mancare si in 
acelasi timp la tonificarea stomacului.
Celelalte plante ce intra in compozitia 
ceaiurilor gastrice ca menta,papadia si 
valeriana,pe langa proprietatile 
antiseptice,au rolul de a calma spasmele 
ce provoaca dureri in 
gastrite,colite.ilcere etc.,produc o 
usoara anestezie a mucoasei gastrice.
Se recomanda a se bea doua-trei ceaiuri 
caldute pe zi,dupa mesele 
principale,alternand ceaiul gastric nr.1 cu nr.2.


Ceai contra colicilor:
Ingrediente:capsule de mac;flori de 
coada-soricelului;flori de musetel;frunze de 
roinita;fenicul;menta;cimbru-de-cultura.
Uneori,fie din cauza unei indigestii,fie 
din cauza constipatiei sau balnoarii 
stomacului,apar dureri care se manifesta 
cu intermitenta(colici).Ele sunt urmate 
in unele cazuri de varsaturi,lipsa 
poftei de mancare sau de indispozitie generala.
Plantele ce intra in compozitia acestui 
ceai au actiune antiseptica,calmanta si 
antivomitiva.Astfel,musetelul si 
coada-soricelului,datorita uleiului 
volatil bogat in azulen,au o insusire 
puternic antiseptica,calmand in acelasi 
timp spasmele musculaturii 
stomacului.Roinita,menta si capsulele de 
mac fac sa inceteze contractiile ce 
provoaca durerile,suprima greturile si 
stimuleaza functiile digestive.
Fructele de fenicul ajuta la eliminarea 
gazelor care dau starea de balonare,iar 
cimbrul si celelalte plante 
uleio-volatile au proprietati 
antiseptice si stimulente.
Pentru calmarea colicilor,ceaiul se bea 
caldut si treptat,iar in caz de 
varsaturi se bea rece.


CEAIUL ACESTA VA FI FOLOSIT NUMAI DE ADULTI.


Ceai contra colicilor pentru copii:
Ingrediente:flori de musetel;frunze de 
menta;fenicul;coriandru.


Actiunea acestui ceai este asemanatoare 
cu cea a ceaiului pentru adulti,o parte 
din plante ce intra in compozitia lui 
fiind comune(musetel,menta).
Fructele de fenicul si coriandru 
completeaza efectul atiseptic si carminativ.
Dozele se regleaza dupa varsta 
copilului,de la doua-trei cescute(la 
sugari) pana la doua-trei pahare pe zi.
Se recomanda in cazuri de balonari si 
colici intestinale si stomacale la copii si sugari.


Ceai antidiareic:
Ingrediente:coaja de stejar;frunze de 
nuc;radacina de 
cerentel;coada-racului;rachitan;turtita-
mare;cimbrisor-de-camp;menta.


Datorita unor alimente indigeste sau 
unor microbi introdusi in organism o 
data cu fructele,salata si in general cu 
alimentele care nu au fost bine 
spalate,pot surveni scaune 
lichide,urmate de dureri 
stomacale,greturi,colici etc.In acest 
caz,sunt indicate medicamentele cu 
actiune antiseptica si astringenta.
Ceaiul antidiaretic completeaza 
tratamentul recomandat de medic prin 
proprietatile astringente pe care le au taninurile din 
turtita-mare;rachitan;coada-racului;frunzele de nuc;
coaja de stejar si radacina 
de cerentel,de a precipita 
proteinele,oprind procesele de 
fermentare si putrefactie din 
intestine.Menta calmeaza durerile si 
impreuna cu cimbrisorul completeaza 
actiunea antiseptica asupra florei 
intestinale a celorlalte plante ce intra 
in compozitia ceaiului.
Se beau doua-trei ceaiuri caldute pe 
zi,de preferinta neindulcite.


Ceai laxativ:
Ingrediente:Coaja de crusin;frunze de 
roinita;volbura.


In anumite stari de lenevire a 
stomacului sau a unei alimentatii 
lipsite de vegetale se produce 
constipatia,care face ca toxinele din 
corp sa nu poata fi eliminate in mod 
normal,pricinuind o serie de neajunsuri 
ca dureri de cap,lipsa de pofta de 
mancare,stari de nervozitate etc.
Pentru a inlatura aceste neplaceri,s-a 
preparat un ceai laxativ,in compozitia 
caruia intra coaja de crusin si 
volbura,care au proprietatea de a mari 
miscarile muschilor stomacului si 
intestinelor si mai ales ai intestinului 
gros,usurand astfel eliminarea 
materiilor fecale.Frunzele de roinita,pe 
langa actiunea antiseptica,calmeaza 
colicile si ajuta la eliminarea gazelor.
Seara,la culcare se bea cate un ceai,iar 
in constipatiile rebele se recomanda a 
se repeta doza,dimineatza pe stomacul gol.


Pulbere laxativa-purgativa:
Ingrediente:coaja de crusin;frunze de 
frasin;radacina de cicoare;radacina de 
lemn-dulce;fenicul.


Are o compozitie asemanatoare si acelasi 
efect ca ceaiul laxativ.Fata de ceaiul 
laxativ are avantajul ca se poate lua 
direct,amestecata cu putina apa.
Fructele de fenicul dau un gust placut 
preparatului si ajuta la combaterea 
gazelor,iar cicoarea mareste secretia 
biliara,favorizand astfel functiile digestive.
Actiunea acestor plante este completata 
de radacina de lemn-dulce.
Dozele se maresc sau se micsoreaza in 
functie de efectul laxativ produs.


Ceai laxativ-antihemoroidal:
Ingrediente:coaja de crusin;flori de 
coada-soricelului.


Alimentatia neregulata si uniforma duce 
la constipatii cronice,care sunt de cele 
mai multe ori cauza formarii hemoroizilor.
Vindecarea lor depinde in mare masura de 
buna functionare a intestinului.Pe langa 
igiena locala si tratamentul medical,se 
recomanda a se face o cura cu ceai laxativ-antihemoroidal.
Acest ceai regleaza functiile 
intestinului prin coaja de crusin,care are un efect laxativ.
Florile de coada-soricelului au proprietati antiseptice si 
hemostatice,ajutand prin aceasta la 
oprirea hemoregiilor provocate prin 
ruperea vaselor de sange in timpul scaunului.In acelasi timp 
timp,principiile active din aceasta 
planta au si o actiune calmanta asupra 
durerilor provocate de hemoroizi.


Ceai tonic aperitiv:
Ingrediente:radacina de ghintura;rizomi 
de obligeana;schinel;tintaura;pelin;macese;
coriandru.


In anemii,convalescenta,debilitate,lipsa 
poftei de mancare,se recomada un ceai 
tonic aperitiv preparat din aceste plante medicinale si 
aromatice.Substantele amare din aceste 
plante prin receptorii gustativi aflati 
in gura excita mucoasa stomacului,marind 
secretia gastrica si prin aceasta stimuland pofta de mancare.
Produsele amare au un efect pozitiv asupra 
mobilitatii intestinului si secretiei pancreasului.Cresterea 
aciditatii sucului gastric influenteaza dezvoltarea florei bacteriene 
imbunatatind astfel asimilarea si digerarea alimentelor.
In formula acestui ceai intra 
schinelul,tintaura,pelinul,ghintura,plante recunoscute ca
 tonice amare.Fructele de maces,prin continutul in 
vitamine,zahar si acizi organici,maresc calitatea ceaiului,
iar fructele de coriandru si obligeana ii dau o aroma 
placuta si maresc fluxul salivar.
Pentru a se obtine efectul dorit,ceaiul 
se va lua cu o jumatate de ora inaintea 
meselor principale.Din acest amestec de plante se poate 
prepara si un bun vin tonic.

Pentru afectiuni ale organelor respiratorii

Ceai antibronsitic:
Ingrediente:frunze de patlagina;frunze de podbal;frunze de urzica;muguri de pin;radacina de iarba-mare;radacina de ciubotica cucului;sovarv.


 Frunzele de podbal si patlagina,care intra in compozitia acestui ceai,prin mucilagiile ce le contin,au propietati emoliente,usurand starile congestive ale cailor respiratorii,iar mugurii de pin.sovarvul si radacinile de iarba-mare au actiune antiseptica.Urzica,prin vitaminele A,C si K,are insusire cicatrizanta si antihemoragica.Pentru a usura expectoratia,in formula acestui ceai s-a mai introdus si radacina de ciubotica-cucului,care are propietatea de a fluidifica secretiile bronhice,ajutand astfel eliminarea lor.
Din ceaiul antibronsic se beau doua-trei pahare pe zi,indulcit dupa preferinta fiecaruia.


Ceai pectoral:
Ingrediente:flori de nalba;flori de ciubotica-cucului;flori de tei;frunze de nalba-mare;fenicul;isop;trei-frati-patati;cimbru-de-cultura.


Acest ceai completeaza actiunea ceaiului antibronsic,calmeaza tusea,datorita principiilor active aflate in cimbrisor si tre-frati-patati.Ca antiseptice pulmonare,in formula ceaiului s-au introdus isopul si feniculul.Actiunea emolienta se datoreaza florilor de tei,florilor si frunzelor de nalba.Florile de ciubotica-cucului,pe langa efectul emolient,au si propietatea de a favoriza expectoratia.


Ceaiurile antibronsic si pectoral,prin actiunea lor emolienta,expectoranta si antiseptica,se folosesc cu succes la ingrijirea bolilor aparatului respirator:raceli,gripa,bronsite acute si cronice,catar pulmonar,tuse,raguseala etc.


Ceai sudorific:
Ingrediente:flori de soc;flori de tei;flori de musetel;rizomi de pir;isop


In grpa si raceala,insotite de temperatura,ceaiul sudorific provoaca o transpiratie abundenta,urmata de o scadere a febrei.
Propietatile sudorifice sunt atribute florilor de soc si tei ce intra in compozitia ceaiului.O data cu transpiratia,s-a cautat ca substantele toxice ce se formeaza in organism sa fie eliminate si prin diureza.In acest scop,formula acestui ceai s-a completat cu rizomi de pir.
Pentru dezinfectarea cailor respiratorii si pentru a mari puterea de rezistenta a organismului contra microbilor,in formula ceaiului sudorific s-au introdus plante cu actiune antiseptica si bactericida ca musetelul si isopul.
Transpiratia provocata de ceaiul sudorific ajuta mult la ameliorarea si vindecarea bolilor aparatului respirator.
ceaiul se bea cat mai caldut,indulcit dupa gust.


Ceai pentru gargara:
Ingrediente:flori de musetel;frunze de nalba-mare;frunze de salvie;radacina de cerentel;capsule de mac;cimbrisor.


De multe ori,in starile gripale sau de raceala,amigdalele se inflameaza.In acest caz,se recomanda o gargara antiseptica,care are propietatea de a micsora inflamatiile si calmeaza durerile.
Ceaiul pentru gargara are in compozitia sa frunze de nalba cu insusire emolienta.
Datorita mucilagiilor si uleiurilor volatile din musetel,cimbrisor,salvie si ceretel,ceaiul are o actiune antiinflamatorie,cat si dezinfectanta asupra mucoaselor inflamate.
Alcaloizii din capsulele de mac au propietati anestezice,contibuind la calmarea durerilor.Taninul din radacina de ceretel are insusiri astringente si hemostatice.
Acest ceai se foloseste cu bune rezultate si in abcesele dentare,gingivite(sangerarea gingiilor) si in general in toate afectiunile gurii.
Gargara se intrebuinteaza calduta,de mai multe ori pe zi.


Tigari antiasmatice:
Ingrediente:Flori de sulfina;frunze de maselarita;frunze de laur;frunze de podbal;frunze de menta.


In general,astmul bronhial este cauzat de anumiti factori externi sau de o stare nervoasa si se manifesta printr-o greutate in respiratie,care poate merge pana la senzatia de sufocare.In aceste cazuri se recomanda a se fuma o tigara antiasmatica sau numai cateva fumuri.Senzatia de sufocare dispare imediat,iar bolnavul se linisteste.
Cui i se datoreaza aceasta actiune?Tigarile antiasmatice au la baza plante medicinale cu propietatea de a calma spasmele ce dau crizele astmatice.Fumul inhalat excita centrii respiratori,produce o dilatare a bronhiilor,ceea ce duce la linistirea spasmului muschiului bronhial si la o crestere a ventilatiei pulmonare.
Pe langa plantele cu actiune calmanta,tigarile antiastmatice mai contin plante aromatice,care au propietati antiseptice si produce un miros placut.


Ceai antiastmatic:
Ingrediente:flori de coada-soricelului;frunze si flori de paducel;frunze de podbal;frunze de salvie;cimbrisor-de-camp;isop;menta;talpa-gastei;unguras.


Acest ceai aduce o ameliorare bolnavilor de astm.Actiunea terapeutica a ceaiului se datoreaza celor noua plante ce intra in compozitia sa.
Frunzele de podbal,prin continutul lor mucilaginos,au un efect emolient asupra cailor respiratorii si de fluidifiant al secretiilor bronhice.Coada-soricelului,isopul,salvia,cimbrisorul,menta si ungurasul,datorita uleiului volatil pe care-l contin,au proprietati antiseptice,produc o usoara dilatatie a bronhiilor,calmand in acelasi timp spasmele ce provoaca tusea astmatica.Talpa-gastei actioneaza ca un sedativ nervos si cardiac,iar frunzele si florile de paducel,datorita compusilor flavonici,produc o vasodilatatie care face sa scada presiunea sangelui,creand un echilibru in organism.
Acest ceai,impreuna cu tigarile antiastmatice,completeaza tratamentul indicat de medic.
Se beau doua-trei ceaiuri pe zi,timp mai indelungat.

Propietatile medicinale ale Trandafirilor

Originar din Asia - Extremul Orient (China, Japonia, India), Orientul Apropiat (Iran, Siria) si zona estica a Marii Mediterane (Asia Mica), trandafirul a traversat mari si oceane, metamorfozandu-se intr-atat incat au ajuns astazi sa numere peste 30.000 de specii. In scop terapeutic sunt folosite petalele, care trebuie recoltate in faza de inflorire deplina, cand continutul de ulei este maxim.


Compozitie chimica
-  ulei eteric;
- coloranti antocianici;
- derivati flavonici;
- taninri;
- acizi organici;
- vitamine (A, B2, C, K, PP);
- saruri minerale (potasiu, fier, calciu, magneziu).


Proprietati terapeutice
- astringente, cicatrizante, antihemoragice;
- antidiareice, antidizenterice, antihelmintice;
- dezinfectante, antiseptice, antimicotice;
- antiinflamatoare (decongestive);
- antipiretice (febrifuge);
- fortifiante, tonice, mineralizante;
- aromatizante si odorante.


Indicatii terapeutice
- afectiuni pulmonare: astm bronsic, bronsita, raceala, gripa, naduseli, traheita, laringita, tuberculoza pulmonara;
- afectiuni bucale cu micoze la sugari (macerat in miere de albine), afte in gura si gat, stomatite, faringite, amigdalite, fisuri ale buzelor;
- afectiuni ale aparatului digestiv: diaree cronica, dizenterie, dureri de stomac, hemoragii interne, hemoroizi;
- afectiuni cardiace: angina pectorala;
- boli genitale: scurgeri vaginale (leucoree);
- dureri reumatice si de sale;
- afectiuni oculare: iritatii ale ochilor, ochi obositi, inflamatii ale pleoapelor;
- afectiuni dermatologice: acnee, rani.


Moduri de utilizare
UZ INTERN


1.  lnfuzie din 2 lingurite de petale proaspete si zdrobite sau 1 lingurita de petale uscate la 200 ml de apa clocotita; se lasa acoperit 15-20 minute pentru infuzare, se strecoara, se indulceste si se beau 2-3 cani pe zi, dupa mesele principale, pentru a combate diareea cronica, dizenteria, raceala, astmul bronsic, glosita, hemoptizia.


2. Apa de distilare sau "apa de roze", rezultata dupa separarea uleiului eteric prin decantare, se amesteca cu infuzie de pelin alb, pentru a combate durerile de inima, gastrointestinale si de sale.


3. Macerat din 10 g de petale proaspete sau 5 g de petale uscate, tinute timp de 3-5 zile in 90 g de miere de albine; se strecoara si se foloseste in tratamentul micozelor bucale la sugari, fiind usor tolerat datorita gustului placut.


4. Macerat din 100 g de petale proaspete, tocate marunt, care se pun intr-un vas de sticla, se adauga 150 g de miere de tei sau din flora spontana montana, se amesteca cu o lingurita pana se omogenizeaza; se acopera vasul si se lasa la macerat timp de 5 zile, tinandu-se la frigider. Se consuma cate o lingurita dimineata si seara, pentru tratarea afectiuniIor aparatului respirator (astm, bronsectazie). Nu se pastreaza la temperatura camerei mai mult de 3 zile, deoarece devine toxic.


4. Pasta de trandafiri preparata din 10 g de petale proaspete in 20 ml de apa de roze + 60 g de zahar pudra + 5 g de glicerina. Petalele se trateaza cu glicerina, se mojareaza cu zaharul si se adauga apa de roze pana se obtine o pasta omogena. Se consuma 3-4 lingurite pe zi, in caz de afte din gura si gat, amigdalite, faringite, angina.


5. Miere de trandafiri din 100 g de petale si 500 ml de alcool 60°; se lasa la macerat 24 ore, se preseaza si se strecoara. Se adauga 900 g de miere de albine si 100 g de glicerina, se pune pe baia de apa si se concentreaza pana la 1 kg. Preparatul se foloseste in caz de diaree cronica, angina, iritatii ale gurii la copii, afte bucale si alte afectiuni de gat si gura.


6. Otet aromatic de trandafiri preparat din 250 g de petale proaspete la 200 ml de alcool de 70° + 1800 ml de otet de calitate (eventual din mere). Se lasa Ia macerat 8-10 zile, agitand zilnic de 2-3 ori pentru uniformizare. Se strecoara prin tifon dublu, petalele se storc, iar otetul se trece in sticle brune, bine inchise cu dop. Se consuma cateva picaturi intr-un pahar cu apa pentru dureri de cap, angina, scaderea febrei in raceli, afectiuni in gat (amigdalita, traheita, laringita) si redarea vitalitatii persoanelor lesinate.


7. Tinctura din 10 g de petale proaspete puse in 100 ml de alcool de 60° si lasate la macerat timp de 10 zile. Se agita zilnic de cateva ori pentru uniformizare, se strecoara si se trece lichidul in sticlute de culoare bruna, bine inchise cu dop. Se consuma cate 10-20 picaturi diluate in apa, pentru tratament in caz de gripa, astm, hemoptizie si dizenterie.


8. Dulceata de trandafiri indicata in afectiuni pulmonare si ale cavitatii bucale.


UZ EXTERN


9. Infuzie din 3-4 lingurite de petale uscate la 200 ml de apa clocotita, cu care se face gargara in afectiuni bucale (stomatite, afte, micoze), comprese in boli de ochi si spalaturi oculare pentru ochi obositi si pleoape umflate (eventual in amestec cu infuzie de musetel sau patlagina), comprese in acnee si pistrui, gargara in dureri de dinti si spalaturi vaginale cu irigatorul in caz de leucoree (poala alba).


10. Apa de roze din petale proaspete, utilizata pentru spalaturi oculare cu ajutorul unui tampon de vata sau se pun comprese cu pansamente sterile in afectiuni oculare, dureri de dinti, eczeme si urticarie.


11. Apa de roze din 2 kg de petale proaspete si bine strivite care se infuzeaza in 1 litru de apa clocotita si se lasa la macerat timp de 24 ore. Se strecoara, se adauga 200 ml de alcool de 60° si 8 g de sulfat de zinc si se foloseste pentru masaje prelungite pe piele, in vederea tonifierii tesuturilor sau intra in compozitia diverselor preparate cosmetice.


12. Apa de roze contra pistruilor din 300 ml de apa de roze + 25 g de flori de portocal + 150 ml de glicerina + 25 ml de alcool de 60° + 2,5 g de caolin. Amestecul se foloseste pentru tamponari de 2-3 ori pe zi contra pistruilor.


13. Lotiune antiacneica din 100 ml de apa de roze + 100 ml de alcool camforat. Se foloseste in combaterea acneei, prin frectii usoare in fiecare seara, dupa demachiere.


14. Lotiune contra matretii din 500 ml de apa de roze + 500 ml de rom + 25 ml de amoniac. Amestecul serveste la frectii, de 2-4 ori pe saptamana, pentru a combate matreata capului.


15. Lotiune tonica din 200 ml de apa de roze + 50 ml de lapte de migdale + 4 g de sulfat de aluminiu. Amestecul se utilizeaza prin frectii usoare pe tenuri pentru combaterea ridurilor.


16. Otet aromat de trandafiri din 100 g de petale uscate in 1 litru de otet de de vin, la care se adauga 3-5 g de radacini de stanjenel; se macereaza 10 zile la soare, agitand zilnic de 2-3 ori. Se foloseste ca frectii in dureri reumatice si raceli, inflamatii ale tesuturilor lezate, rani si ulceratii sau in comprese pe frunte, pentru dureri de cap si insolatii.


17. Macerat din 50 g de petale proaspete sau 25 g de petale uscate se pun la macerat in 200 ml de vin rosu, timp de 10 zile. Se foloseste in gargarisme (pentru stomatite), in lotionari pentru intretinerea parului si in irigatii vaginale pentru combaterea leucoreei.


18. Tinctura din petale proaspete in alcool de 60°, pentru frectii cutanate cu rol cicatrizant in acnee si rani.


19. Miere rozata din 100 g de petale uscate care se fierb 3 minute in 1 litru de apa; se strecoara, se adauga 1,5 kg de miere si se foloseste in afectiuni bucale (stomatite, aftoza, micoze), mai ales la copii.


20. Unguent din 20 g de petale de trandafiri uscate si macinate, care se amesteca cu 10 g de untura rece; se lasa sa macereaze 2 zile, se incalzeste la foc lent si se mai adauga 20 g de pulbere de petale. Dupa amestecare se foloseste ca tratament pentru buzele crapate sau fisurile de pe mamelon.